Cea mai bună cameră a sufletului meu e închiriată unor demoni gălăgiosi…
Sunt nişte chiriaşi tare nesuferiţi… mereu dărâmă zidurile sau bat cuie inutile… fac atât zgomot încât îi dau afară cel puţin o dată pe lună…
...şi ei revin, umili, şi-şi cer iertare… iar eu mă las înduplecată…iar şi iar ... o luăm de la capăt...
Ultima dată, şeful lor, Groffnovt s-a îmbătat atât de tare, încât a lăsat gazul deschis... De aici – o explozie de melancolie… Am crezut că ....mor… Camera albastră a sufletului meu s-a făcut scrum…
Nici acum nu ştiu unde am să găsesc aceeaşi culoare, pentru a o renova…
Altădată, Darbeeveh, cel mai mic dintre demoni, a spart fereastra mare... Atâta ploaie a intrat în cameră, încât am plâns o săptămână încontinuu... Nu se opresc niciodată!
Nici nu mai ţin minte cine mi i-a recomandat…
...parcă fiul cel mic al Doamnei care locuieşte în mansarda gândului meu?!?…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu